Anul 2013 a fost unul bogat in tot soiul de evenimente muzicale. De la concerte rock, pana la cantari din zona hip-hop, jazz, electronica si pop, Romania a "dansat" pe cele mai diverse genuri.
Asa cum ii sade bine unui meloman, m-am plimbat pe la diferite gig-uri, atat din dragoste fata de performeri, cat si din curiozitate.
In "expeditiile" mele in afara zonei de confort a concertelor pop/rock/metal, mi-a fost dat sa constat, cu o doza semnificativa de uimire, ca, in ciuda prejudecatilor, publicul evenimentelor mai "dezmatate" - asa cum sunt vazute de catre necunoscatori cantarile din dimensiunea "dura" a muzicii contemporane - este mai civilizat, mai pasnic si mai educat decat cel care savureaza compozitii non-transgresive.
Afirmatia ar putea parea una problematica si cu siguranta vor exista persoane care ma vor contrazice dar, cu toate acestea, ii sfatuiesc pe carcotasi sa testeze pe pielea lor observatiile de mai sus.
Bineinteles nu trebuie omisa natura evenimentului la care iei parte. Este una sa te duci la un festival de muzica si cu totul altceva sa iei parte la un show social, ca "Transformation Event by Absolut", unde a cantat nefericitul si profund ignoratul Woodkid.
Dar chiar si asa, se presupune ca, daca te inhami la un event unde canta cineva, vrei, cat de cat, sa vezi si artistul...nu doar barul.
Nu spun ca evenimentele la care am luat eu parte anul acesta definesc in totalitate publicul adept al unor alte compozitii decat cele acustice, cu distorsiuni sau cu blastbeat-uri. Insa, impresia generala facuta de participarea la show-uri "non-rock", ma determina sa am o simpatie mai pronuntata fata de figurile cadaverice, vopsite cu semi-corpsepaint si incalcite in metri de plasa, piele si latex decat fata de cele fancy desprinse din catalogul "How To Be A Corporate Fashion-Icon, part 1".
Asadar, punand la socoteala toate detaliile, de la natura evenimentului si pana la calitatea organizarii, puteti citi mai jos o lista cu 5 motive (argumentate) pentru care publicul rock/metal este mai educat decat cel al altor genuri muzicale. Cel putin in Romania.
1. Rockerii sunt interesati, in mod autentic, de muzica, de calitatea sonica a prestatiei si de artist. Cand incepe concertul, ei, in marea lor majoritate, vor inceta sa se mai foiasca, isi vor tine gura si se vor uita in directia scenei.
Flashback cu concertul Hurts de anul acesta, cand, in timpul show-ului, lumea se foia care incotro, povestea de zor vrute si nevrute, in ciuda volumului inalt, isi facea poze si le urca urgent pe Facebook si, la un moment dat, se grupase in bisericute dubioase care stateau efectiv cu spatele la scena...in timp ce se fotografiau...si se hlizeau. Nu spune nimeni sa nu socializezi la un concert, dar prietene. E urat sa stai intors cand artistul isi varsa sufletul in fata ta.
2. Publicul "greu" empatizeaza mai usor cu artistul. Palmele chiar se aud, cantecele sunt fredonate iar lumea se simte bine.
In timpul concertului Woodkid, un numar mic de oameni se bucura de prestatia artistului impreuna cu acesta, "comunicand" cu el. Aplauzele erau mai mult decat anemice iar cantecele nu erau cunoscute. Desigur, aici intervine si natura evenimentului, faptul ca oamenii nu au platit bilet stiind la ce concert se duc sa asiste. Este adevarat ca invitatiile au fost primite "moca" dar asta nu inseamna ca muzicianul - oricat de "ezoteric" ar fi - nu merita putin respect. Auditoriul s-a plimbat constant la bar, calcand pe picioare pe toata lumea, tragand iubite, iubiti, amici dupa ei. Apoi urma clipa intoarcerii si, bineinteles, sosirea altui "calup" de indivizi "insetati". Woodkid? Ce? E numele unui cocktail?
3. Arogantele sunt mai putin flamboaiante in cazul rockerilor.
Adeptii rockului manifesta un tip de exhibitionism care nu se vrea a fi opulent ci, mai degraba, "militant". El transmite un mesaj iar imbracamintea este foarte importanta in exprimarea acelei "esente" care determina un meloman sa asculte anumite genuri de muzica. In alte cuvinte, rockerii nu sunt atat de snobi. Spre exemplu, facut-am greseala impardonabila de a calca, fara intentie, pe tocurile cui ale unei domnite extravagante, venite la concertul Hurts direct din paginile revistei Elle. Privirile vitriolice, susotitul ostentativ cu "tovarasa" si bosumflarea au fost la loc de cinste in urmatoarele 20 de minute.
4. La concertele rock, oamenii stiu ca "bis-ul" nu este doar o manifestare a dorintei de a mai asculta cateva piese ci si un gest de respect fata de formatie.
La concertul Iyeoka de la Silver Church, bisul a fost echivalent cu o scandare extrem de anemica si lipsita de ambitie care a cedat cu maxima usurinta. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca o talpa aproape dezlipita sta marturie la foiala care a avut loc pe tot parcursul evenimentului.
5. Rockerii nu se bucura de concert prin ecranul telefonului.
Revenind la Hurts, la un moment dat, sala arata ca si cum ar fi fost suprapopulata de licurici. Nu este un lucru rau sa vrei sa imortalizezi clipa in care te-ai "intalnit" cu artistul tau favorit dar nimeni nu-ti va da inapoi clipele in care, in loc sa-l vezi pe Theo in carne si oase, l-ai privit prin mijlocirea "pixelilor".
Acestea fiind spuse, va las pe voi sa decideti, in functie de experientele pe care le-ati avut, cat adevar exista in cele afirmate mai sus. Trebuie sa specific ca nu sustin ca publicul de la concerte de alt tip este "nasol", pentru ca foarte multi dintre cei care merg la evenimente rock, participa si la concerte de jazz, de electronica sau de altceva. Doar ca, deseori, unui segment din acest auditoriu ii lipseste educatia pe care o au "concertistii" cu mai multa experienta si mai dedicati fenomenului muzical.
Pareri?
Asa cum ii sade bine unui meloman, m-am plimbat pe la diferite gig-uri, atat din dragoste fata de performeri, cat si din curiozitate.
In "expeditiile" mele in afara zonei de confort a concertelor pop/rock/metal, mi-a fost dat sa constat, cu o doza semnificativa de uimire, ca, in ciuda prejudecatilor, publicul evenimentelor mai "dezmatate" - asa cum sunt vazute de catre necunoscatori cantarile din dimensiunea "dura" a muzicii contemporane - este mai civilizat, mai pasnic si mai educat decat cel care savureaza compozitii non-transgresive.
Afirmatia ar putea parea una problematica si cu siguranta vor exista persoane care ma vor contrazice dar, cu toate acestea, ii sfatuiesc pe carcotasi sa testeze pe pielea lor observatiile de mai sus.
Bineinteles nu trebuie omisa natura evenimentului la care iei parte. Este una sa te duci la un festival de muzica si cu totul altceva sa iei parte la un show social, ca "Transformation Event by Absolut", unde a cantat nefericitul si profund ignoratul Woodkid.
Dar chiar si asa, se presupune ca, daca te inhami la un event unde canta cineva, vrei, cat de cat, sa vezi si artistul...nu doar barul.
Nu spun ca evenimentele la care am luat eu parte anul acesta definesc in totalitate publicul adept al unor alte compozitii decat cele acustice, cu distorsiuni sau cu blastbeat-uri. Insa, impresia generala facuta de participarea la show-uri "non-rock", ma determina sa am o simpatie mai pronuntata fata de figurile cadaverice, vopsite cu semi-corpsepaint si incalcite in metri de plasa, piele si latex decat fata de cele fancy desprinse din catalogul "How To Be A Corporate Fashion-Icon, part 1".
Asadar, punand la socoteala toate detaliile, de la natura evenimentului si pana la calitatea organizarii, puteti citi mai jos o lista cu 5 motive (argumentate) pentru care publicul rock/metal este mai educat decat cel al altor genuri muzicale. Cel putin in Romania.
1. Rockerii sunt interesati, in mod autentic, de muzica, de calitatea sonica a prestatiei si de artist. Cand incepe concertul, ei, in marea lor majoritate, vor inceta sa se mai foiasca, isi vor tine gura si se vor uita in directia scenei.
Flashback cu concertul Hurts de anul acesta, cand, in timpul show-ului, lumea se foia care incotro, povestea de zor vrute si nevrute, in ciuda volumului inalt, isi facea poze si le urca urgent pe Facebook si, la un moment dat, se grupase in bisericute dubioase care stateau efectiv cu spatele la scena...in timp ce se fotografiau...si se hlizeau. Nu spune nimeni sa nu socializezi la un concert, dar prietene. E urat sa stai intors cand artistul isi varsa sufletul in fata ta.
2. Publicul "greu" empatizeaza mai usor cu artistul. Palmele chiar se aud, cantecele sunt fredonate iar lumea se simte bine.
In timpul concertului Woodkid, un numar mic de oameni se bucura de prestatia artistului impreuna cu acesta, "comunicand" cu el. Aplauzele erau mai mult decat anemice iar cantecele nu erau cunoscute. Desigur, aici intervine si natura evenimentului, faptul ca oamenii nu au platit bilet stiind la ce concert se duc sa asiste. Este adevarat ca invitatiile au fost primite "moca" dar asta nu inseamna ca muzicianul - oricat de "ezoteric" ar fi - nu merita putin respect. Auditoriul s-a plimbat constant la bar, calcand pe picioare pe toata lumea, tragand iubite, iubiti, amici dupa ei. Apoi urma clipa intoarcerii si, bineinteles, sosirea altui "calup" de indivizi "insetati". Woodkid? Ce? E numele unui cocktail?
3. Arogantele sunt mai putin flamboaiante in cazul rockerilor.
Adeptii rockului manifesta un tip de exhibitionism care nu se vrea a fi opulent ci, mai degraba, "militant". El transmite un mesaj iar imbracamintea este foarte importanta in exprimarea acelei "esente" care determina un meloman sa asculte anumite genuri de muzica. In alte cuvinte, rockerii nu sunt atat de snobi. Spre exemplu, facut-am greseala impardonabila de a calca, fara intentie, pe tocurile cui ale unei domnite extravagante, venite la concertul Hurts direct din paginile revistei Elle. Privirile vitriolice, susotitul ostentativ cu "tovarasa" si bosumflarea au fost la loc de cinste in urmatoarele 20 de minute.
4. La concertele rock, oamenii stiu ca "bis-ul" nu este doar o manifestare a dorintei de a mai asculta cateva piese ci si un gest de respect fata de formatie.
La concertul Iyeoka de la Silver Church, bisul a fost echivalent cu o scandare extrem de anemica si lipsita de ambitie care a cedat cu maxima usurinta. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca o talpa aproape dezlipita sta marturie la foiala care a avut loc pe tot parcursul evenimentului.
5. Rockerii nu se bucura de concert prin ecranul telefonului.
Revenind la Hurts, la un moment dat, sala arata ca si cum ar fi fost suprapopulata de licurici. Nu este un lucru rau sa vrei sa imortalizezi clipa in care te-ai "intalnit" cu artistul tau favorit dar nimeni nu-ti va da inapoi clipele in care, in loc sa-l vezi pe Theo in carne si oase, l-ai privit prin mijlocirea "pixelilor".
Acestea fiind spuse, va las pe voi sa decideti, in functie de experientele pe care le-ati avut, cat adevar exista in cele afirmate mai sus. Trebuie sa specific ca nu sustin ca publicul de la concerte de alt tip este "nasol", pentru ca foarte multi dintre cei care merg la evenimente rock, participa si la concerte de jazz, de electronica sau de altceva. Doar ca, deseori, unui segment din acest auditoriu ii lipseste educatia pe care o au "concertistii" cu mai multa experienta si mai dedicati fenomenului muzical.
Pareri?